Intrat pe piață în România în jurul anului 2000, coachingul profesionist are astăzi dimensiunea unei industrii care începe să se maturizeze. Care este numărul celor care au ales să practice această profesie – deoarece, coachingul este o profesie nu este „stat de vorba pe bani ca la un soi de terapeut” – nu aș ști să va spun exact.
Se conturează însă, un grup din ce în ce mai bine definit de profesioniști care practică coachingul având la baza o practică demonstrabilă, o pregătire de specialitate însoțită de examenele profesionale aferente, pregătire vizibilă și măsurabilă. Se conturează un grup de manageri și companii din ce în ce mai mare care aleg să aibă coachingul executiv, coachingul de dezvoltare personală și de leadership, coachingul pentru performanță sau de business în planurile curente de investiție în oameni.
Evoluția acestei profesii a fost sprijinită mult de accesul la pregătire de înalta calitate de la instituții de învățământ cu tradiție în coaching, din țări în care coachingul are deja o istorie îndelungată (USA, UK, Australia, Singapore etc.)cât și de formarea unor asociații profesionale locale sau crearea în plan local a asociațiilor membrilor ICF (Internațional Coach Federation) sau EMCC (European mentoring and Coaching Council).
Sunt tot felul de perspective în legătură cu coachingul și, ca orice industrie și profesie în dezvoltare, sunt și mulți practicieni care nu reușesc încă să își construiască credibilitatea. Însă, per ansamblu, bilanțul coachingului românesc arată din ce în ce mai bine.
În 2019, ICF România – Asociația locală a membrilor International Coach Federation – depășește numărul de 150 de coachi profesionsti care aderă în mod formal. Este o cifra importantă țînând cont că acum patru ani erau doar 26 de membri. La nivel global, în 139 țări, ICF are aproape 35.000 de membri. Această creștere ne arată câteva aspecte importante. În primul rând, un număr din ce în ce mai mare de profesioniști decid să adere la o Federație internațională care stabilește standardele în industrie și care are niveluri și cerințe de examinare și certificare foarte ridicate, bine verificate și validate atât în pregătirea de specialitate dar mai ales în practică de coaching.
Aderarea la ICF reprezintă un angajament de a respecta standardele de etică a profesiei și asta este o veste extraordinară. Standardul de etică la ICF este public și reprezintă, practic, un ghid pentru companii, pentru beneficiarii de coaching și pentru coachi în stabilirea unei relații de calitate, productive și de mare integritate. În plus, adaugă masurabilitate. Masurabilitate pe care mulți nu o văd imediat în exercitarea coachingului.
Un alt aspect pe care apartenența la ICF îl livrează clienților este garanția calității coachingului. Certificările ICF prin care alege să treacă un coach dând examenele necesare obținerii acestei acreditări internaționale nu sunt lesne de obținut cerând un angajament de dezvoltare personală, învățare și pregătire continuă din partea coach-ului. ICF are un sistem de acreditare extrem de riguros și faptul că te angrenezi în calitate de coach în acest parcurs profesional este o mărturie asupra orientării tale către învățare continuă și calitate.
Este îmbucurător pentru România că din ce în ce mai mulți coachi aleg, pe lângă pregătirea inițială, să susțină și examene de acreditare pe diverse niveluri profesionale ale ICF.
Coachingul este o meserie care se practică și în care se învață practic rafinându-ți permanent abilitățile până la a deveni un maestru. Un maestru care vede, simte, intuiește, este prezent, observă și oferă feedback, pune întrebări care să provoace paradigmele și credințele tale de leader. Un leader suspus presiunilor zilnice și care nu are răgazul unei reflecții de bună calitate în alergătura perpetuă. Coachingul antrenează pentru decizii asumate. Coachingul antrenează leaderi pentru a fi pregățiți să genereze prosperitate pentru companiile, angajații și colegii lor prin felul lor de a conduce.
Tot în 2019, Learning Network face un studiu în companii multinaționale și româneșți în privința activităților lor de dezvoltare a oamenilor prin training și coaching la nivelul managerilor, directorilor și specialiștilor în Resurse Umane din România. Răspund la acest studiu un număr de 576 de persoane care au ca responsabilitate găsirea celor mai bune și de calitate formule de dezvoltare a oamenilor lor, a leaderilor, în așa fel încât, companiile lor să aibă succes! Este un eșantion important și este de apreciat pentru că este primul studiu de acest fel din România care scoate în evidență așteptările companiilor de la coaching și training, domeniile de dezvoltare cele mai importante și evidențiază specialiștii în domeniu și ce oferă aceștia din perspectiva calității muncii lor.
Studiul arată că investițiile cele mai mari pe care le fac companiile sunt în aria dezvoltării de leadership: a abilităților de comunicare și de conducere a oamenilor. În domeniul programelor de training este importantă măsurarea rezultatelor și combinarea cea mai potrivită a metodelor și a experienței trainerilor.
Când vine vorba de coaching, deoarece experiența de lucru cu un coach este mai restrânsă ca timp și accesul la coaching este mai degrabă facilitat managerilor de la vârful organizațiilor, criteriile importante de a alege un coach sunt diferite. Contează capacitatea acestuia de a comunica și de a se conecta, capacitatea de a exprima și a afirma valorile personale și de a arăta beneficiile coachingului cât și experiența acestuia. De aceea, este extrem de importantă practica. Cei care doresc să se pregătească pentru o carieră de coaching au această temă de a practică intens, de a învăța continuu, de a rafina abilitățile lor natural, îmbogățindu-le permanent.
În companiile din România este clar la acest moment faptul că a fi antrenor, coach este o profesie. O mențiune explicită venită din acest studiu se referă la faptul că se doresc coachi calificați, care să poată face dovada pregătirii și, mai ales, a practicii lor. Această mențiune arată maturizarea pieței. Și arată și un potențial extraordinar pentru coachingul profesionist de bună calitate. Afirmația este susținută de faptul că doar 34% din respondenți declară că sunt mulțumiți de oferta de coaching din piață.
În dezvoltarea leadershipului, în companii mici sau mari, private sau de stat, în administrație, eu pariez în continuare pe lucrurile de esență: valori și antrenarea comportamentelor care reflectă aceste valori, comunicare pe baza de încredere și consolidarea unui leadership autentic, productivitate personală și integrarea atentă a generațiilor la locul de muncă. La asta coachingul profesionist contribuie covârșitor. Dacă ne uităm doar la această nevoie, putem întrezări potențialul extraordinar pe care îl are această industrie cu condiția ca ea să fie consolidată de munca celor ce au ales să practice coachingul.
Ce am mai putea adăuga în bilanțul coachingului din România?
∙ În primul rând prezența în plan local a unui număr din ce în ce mai mare de școli internaționale și crearea unei comunicați de coachi profesioniști care învață, se antrenează împreună;
∙ Prezența unor programe românești de formare în coaching acreditate internațional;
∙ Prezența unui grup consistent de mentori coach care sprijină dezvoltarea calitativă a comunității de coachi din România;
∙ Proiecte în care coachi profesioniști din România fac voluntariat antrenând manageri de școli pentru a fi mai buni lideri, și mă refer aici la prezența coachilor profesioniști, membri sau nu ai ICF, prezenți în proiectele Asociației pentru Valori în Educație – Academia de Leadership unde, anul acesta, au început un număr de cca 120 de Manageri de școli din întreagă țară, cea de a două serie de curs combinată cu suport de tip coaching;
∙ Se vorbește din ce în ce mai des de crearea de culturi organizaționale bazate pe feedback și coaching pentru a reuși să atragă oameni de calitate și să permită o dezvoltare amplă a capabilității de leadership, deci, profesionalizarea și rafinarea mediului de lucru;
∙ Și poate multe alte inițiative mai puțin vizibile;
În cei peste zece ani de practică de coaching, am depășit 2.500 de ore de lucru individual sau cu echipe și, în majoritatea cazurilor, experiențele mele de coaching au fost legate de sprijinul de care au nevoie clienții pentru adaptarea la un nou rol, creșterea calității relațiilor interpersonale cu echipele lor sau cu omologi din organizație, consolidarea unui set de valori sau structurarea unei viziuni personale atât de business, cât și asupra propriei cariere. Crearea unei culturi în care, alături de preocuparea fățișă pentru performanță să fie și preocuparea fățișă pentru oameni.
Dezvoltarea coachingului profesionist merge în paralel și se “ține de mâna” cu maturizarea cererii de coaching și cu înțelegerea beneficiilor. E nevoie să comunicăm despre coaching, să îl facem accesibil ca înțelegere și așteptări și să ne ținem cu dinții ca acesta să rămână un proces de învățare de înalta calitate. Este un exemplu de creștere colaborativă a unei industrii care nevoie de un parteneriat real între leader și antrenorii pe care și-i alege.
Text publicat inițial pe blogul Adevărul