“Atunci când nu mai suntem capabili să schimbăm o situație, suntem provocați să ne schimbăm noi înșine”. – Victor Frankl

Se scrie mult în aceste zile despre reziliența psihologică. Este de apreciat cum comunitatea de psihologi, coachi, facilitatori și traineri s-a mobilizat pentru a oferi diverse resurse, articole, webinarii de sprijin pentru cei ce simt nevoia să înțeleagă mai mult despre ce li se întâmplă.

În această izolare de proporții pentru care nu avem nici un fel de experiență, ce poate face fiecare pentru a rezista mai bine, în condiții la care altă dată jinduiam, lucrul de acasă? De la disciplina personală de a lucra în secvențe și a face câte 10 minute de pauză la fiecare oră și jumătate până la disciplina mentală de a nu intra în cercul vicios al disperării și al sentimentului de copleșire.

Cum se manifestă însă reziliența la nivelul echipelor, la nivelul companiilor? Aici este o provocare reală pentru lideri care, deși au mai condus poate echipe la distanță, este prima dată când, întreaga echipă este la distanță, fără posibilitate de întâlnire, uneori cu posibilitate redusă pentru cei care mai continuă încă anumite activități de la sediul firmelor, însă cu conectare accentuată online care crează provocări suplimentare.

Ce este o echipă rezilientă?

Simplu spus, este o echipă care reușește și în cele mai dificile condiții să rămână concentrate pe scopul său, obiectivele sale, membrii să fie capabili și dornici să își mențină reciproc moralul ridicat și să se țină responsabili unii pe alții în atingerea obiectivelor. Este o echipă puternic conectată la scopul său, hotărâtă și încrezătoare că împreună vor reuși, având speranța pentru un final pozitiv.

Ce provocări comune pot avea membrii echipei?

• Accesul diferit la informații

• Imposibilitatea de a verifica în timp real (nu mai ai colegul la biroul de alături)

• Orice neclaritate sau dificultate de comunicare este amplificată deci avem nevoie de toleranță și răbdare

• Îngrijorări accentuate legate de felul în care ceilalți mențin o disciplină și rigoare personală care și ție îți este dificilă

• Provocări diferite ale celor cu copii acasă și a celor care nu au copii

• Și poate și alte provocări legate de accesul la tehnologie (de la rețea de wifi corespunzătoare la accesul la o imprimantă, semnătură electronică sau alte inconveniente de acest tip…)

Ce poți face ca leader al echipei pentru a menține și dezvolta reziliența acesteia?

• Check-in zilnic, măcar pe whatsapp dacă nu față în față în video call…dacă altădată ședințele operaționale de 10 minute erau dificil de organizat (oamenii erau sau nu erau la birou, fix atunci), ei bine acum este posibil. Grupul de whatsapp permite și aspecte mai informale, glume sau fotografii, permite menținerea stării de bine, este ușor accesibil.

• Poți combina mediile de comunicare: email, whatsapp, o aplicație de video comunicare…nu încărcați însă cu prea multe medii, oamenilor le este oricum greu să se acomodeze cu acest nou mod de lucru, putem crește fără să vrem stresul de adaptare.

• Crează ocazia organizării de întâlniri informale între membrii echipei, prezentarea familiei, soți, soții, copii, fără nici un subiect legat de business. Ce mai gătiți, cum mai faceți mișcare, cum vă descurcați cu copiii, ce ați mai citit, ce filme sau seriale ați descoperit…orice poate crea sentimental de apartenență și consolida o platformă comună. Veți culege toate beneficiile în scurt timp, la întoarcerea la serviciu.

• Întâlnirile și ședințele online au nevoie să respecte câteva reguli: punctualitatea asumată. O durată rezonabilă de maxim o oră și pauze pentru dezmorțire de 10-15 minute.

• Agreați împreună cu ei reguli de lucru, de exemplu cum se procedează pentru pauza de masă, în ce interval, cum respectați ziua de lucru de 8 ore etc. Există tendința când lucrezi de acasă să lucrezi de fapt un program prelungit, chiar și la ore târzii care, conduce la burnout.

• Oferiți încurajare și speranța că vă veți descurca, apăreți realist însă și relaxat în aceste ședințe video. Oamenii vor căuta fiecare indiciu în legătură cu starea ta de spirit, fenomenul numindu-se contagiune emoțională.

• Mențineți climatul de încredere. Este foarte posibil să apară mai multe disfuncționalități ca de obicei și surse de nemulțumire sau demotivare.

• Renunțați la ce nu este absolut esențial și nu dați sarcini în ultimul moment. Cu atât de multe întâlniri online și vorbit la telefon, timpul productiv de lucru scade cu până la 40%. Nu apuci între două video ședințe și trei telefoane să faci mai nimic…

• Reconectează-ți echipa la scopul acesteia…care este contribuția ei esențială în această perioada pentru ca afacerea să continue, să aibă pierderi cât mai mici.

• Evaluați critic procesele voastre de lucru. Este cea mai bună ocazie de simplificare.

• Oferiți feedback despre fiecare progres pe care îl face echipa în lucrul de la distanță. Legat de coordonare, legat de rapiditatea de reacție, sinteză în comunicare, capacitatea de a respecta timpul de ședințe și contribuția fiecăruia etc.

• Creați pentru fiecare zi o intenție și comunicați-o. Azi, ne propunem să…finalizăm etapa de proiect, să ne asigurăm că ajunge marfa în X loc, că ne contactăm clienții din lista de priorități, că trimitem un raport la HQ etc. Transformați sarcinile în intenții de echipă care apoi să contureze contribuții individuale și de echipă la reușita din acest context particular.

• Oferiți ocazia să învețe…puteți să le trimiteți diverse resurse, articole, secvențe video care să îi sprijine.

• Oferiți-le șansa să aibă webinarii pe subiecte care îi interesează și care îi pot ajuta să lucreze în mini sesiuni de coaching de echipa, cu un coach profesionist. Este un moment bun de facilitare a dinamicii de echipă și de creare a unui mediu de împărtășire deschis.

Cum recunoaștem o companie rezilientă?

La nivel macro, o companie rezilientă plasează foarte clar intenția de a se salva protejând toți pilonii care o fac să fie puternică. Pilonul financiar este cel mai la îndemână de a fi analizat și de a se căuta soluții de protejare. Pilonul legat de procese/produse și servicii vine la rând prin reorganizări și realinieri, digitalizare și simplificare.

Într-o criză ca cea de acum, pilonul oameni devine însă cel care are nevoie de cea mai mare atenție. Dacă într-o criză clasică financiară apelăm la reorganizare, restructurare, tăierea costurilor de instruire, în acest tip de criză nu ne mai putem permite să apelăm la motivarea și dedicarea oamenilor, la acel “extra mile” pentru simplul fapt că, pericolul contaminării duce lucrurile într-un plan foarte sensibil și personal, și absolut toată lumea, indiferent de rolul și importanta muncii în companie poate fi afectat. În plus, toate provocările izolării despre care am discutat mai sus impun sprijinul psihologic, impun menținerea proceselor de învățare, a workshop-urilor și a coaching-ului pentru a menține sănătatea mentală și capacitatea angajaților de a rămâne productivi.

Deci se schimbă în mod real ordinea de priorități și, o companie rezilientă dovedește că înțelege de unde să înceapă. Învățarea devine strategică și nu mai poate fi opțională, învățarea este despre adaptare și reziliență emoțională și focusul pe obiective, ne place sau nu, nu poate fi menținut fără cele de mai sus.

Un alt fel de a arăta reziliența este conectarea la un scop mai înalt și exprimarea susținerii sociale: sprijin pentru dotări medicale, echipamente, preluarea efortului de organizare, punerea de spații la dispoziție. În acest fel, compania transferă asupra angajaților și a societății speranța pe care o are în legătură cu reluarea activității, cu continuarea investițiilor, cu stabilirea unui nou mod de lucru pozitiv și optimist. Nu va putea nimeni rămâne productiv dacă știe că la întoarcerea la serviciu îl așteaptă o restructurare.

Una dintre componentele rezilienței este capacitatea de a rămâne încrezător. Această criză este unul dintre cele mai importante momente pentru top management în a arăta că au încredere în oamenii lor și capacitatea de a reuși, este o excelență ocazie de a arăta încredere și transparență, de a da acces cât mai multor angajați la mesaje de încurajare autentice, nu speech-uri sforăitoare și motivaționale fără fond.

Dacă reluați lectura cărții lui Jim Collins, Good to Great, tradusă și în limba română, “Afaceri clădite să dureze” veți găsi conceptul de “Stockdale paradox”. Fost prizonier în Vietnam, Stockdale, ulterior candidat ca vicepreședinte al SUA, a făcut următoarea afirmație, extrem de relevanță pentru criza pe care o traversăm: “Este nevoie să îți menții speranța și încrederea până la final, indiferent de dificultăți. În același timp, trebuie să confrunți și să privești în față cele mai brutale realități prezente. Cu alte cuvinte, să fii pragmatic și pozitiv!”

Companiile care acum, se fac vizibile prin ceea ce fac pentru oamenii lor vor fi companiile care, la întoarcerea la modul de lucru față în față și la reluarea activității, vor avea cu cine să recupereze pierderile oricât de mari au fost acestea. Vor fi companii care vor fi dovedit reziliență și de aceea, sunt făcute să dureze!

Articol publicat in Revista Cariere