O lume în permanentă transformare ne dezvăluie viitorul. Cum se conturează acesta? Cum ajungem de la Baby Boomer, la Generația Z

M-am documentat pentru acest articol pentru că, probabil ca mulți dintre voi, mi-au picat în mână cifrele statistice care arată diferențele majore în preferințele de viață și diferențele între genuri în privința orientării polictice, a orientării către tradiționalism sau progresism. M-a pus pe gânduri această statistică mai ales în contextul socio-politic actual, război hibrid și reorientarea către autoritarism în multe părți ale lumii, accentuarea misoginismului și a agresiunilor domestice dar și în societate, în general. Către ce ne întreptăm?

Să punem puțin context.

Trăim o perioadă de transformare accelerată – tehnologia, schimbările sociale și economice redefinesc modul în care gândim, muncim și colaborăm. În acest context, generațiile tinere – Generația Z și Generația Alpha – devin cheia pentru a înțelege cum se va modela viitorul. Cum văd acești tineri viața, munca, echilibrul personal și responsabilitatea socială? Ce ne spun datele despre felul în care se raportează la lume și la piața muncii?

Generația Z include tinerii născuți între 1997–2012, deja activi pe piața muncii sau în tranziție spre aceasta. Generația Alpha, născută după 2010, reprezintă prima generație complet digitală, formată în mediul hiperconectat al inteligenței artificiale și al platformelor sociale. Pentru prima dată în istorie, lumea este modelată de copii care au crescut cu smartphone-ul în mână și cu o conștiință globală.

O viață complet diferită de a generațiilor, Baby Boomer, X sau Y

Atât Generația Z cât și Alpha se formează într-un context unic: acces la informație instant, expunere la incertitudine globală și o reconfigurare a sensului muncii. Studiul „Workplace for All” (Pluxee & Ipsos, 2024) arată că 36% dintre tinerii români din Gen Z își doresc un loc de muncă fără presiune și cu flexibilitate ridicată, iar 41% lucrează deja în regim hibrid. Totodată, 93% dintre angajații români, indiferent de vârstă, apreciază companiile care au o viziune pe termen lung și acționează în consecință.

Generația Y (Millennials, 29–44 ani) este generația care a deschis drumul flexibilității — a cerut pentru prima dată echilibru viață–muncă, muncă hibridă și autonomie. Totuși, mulți dintre ei au crescut profesional într-un context în care succesul însemna efort intens, promovare, validare constantă și o „carieră solidă”.

Când se confruntă cu Gen Z, care pune accent pe sens, libertate și limite clare între muncă și viață personală, Millennials pot percepe asta ca o formă de detașare sau lipsă de ambiție. În același timp, se regăsesc și se bucură de valorile de echilibru pe care tinerii le normalizează — doar că le trăiesc mai tensionat, între presiunea performanței și dorința de viață personală.

Generația X (45–58 ani) este generația de tranziție, crescută cu valori tradiționale despre muncă: stabilitate, loialitate, respect pentru ierarhie. Mulți au investit ani într-un mod de lucru bazat pe responsabilitate, prezență fizică și control direct. În fața noilor modele propuse de Gen Z — „nu contează unde lucrez, contează impactul și sănătatea mea emoțională” — pot percepe o eroziune a disciplinei și a angajamentului.

În același timp, mulți lideri din Gen X se confruntă cu presiunea dublă: trebuie să integreze tinerii în organizații fără să-și piardă autoritatea, dar și să-și mențină relevanța într-o lume digitală rapidă. Sunt părinții generației Z și au deja conflicte de valori și sentimente amestecate despre ce au reușit în privința acestor tineri.

Tinerii din generația Z pun accent pe sens, echilibru și autenticitate. Pentru ei, munca este o continuare a identității personale, nu doar o sursă de venit. Preferă companii care susțin diversitatea, bunăstarea emoțională și flexibilitatea. Generația Alpha, la rândul ei, pare să ducă mai departe aceste valori, combinând tehnologia cu dorința de stabilitate și impact social.

Fenomenul NEET

Fenomenul tinerilor NEET (Neither in Employment, Education, or Training) – cei care nu muncesc și nu învață – este una dintre cele mai serioase provocări. România are una dintre cele mai mari rate din Uniunea Europeană: 19,3% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani se află în această situație (Eurostat, 2023), comparativ cu o medie europeană de aproximativ 11%. Datele Monitor Social arată că pentru tinerii din mediul rural sau cu studii primare, rata NEET poate depăși 30–40%. Aceste cifre reflectă decalajele educaționale și lipsa oportunităților locale. (sursa: https://ec.europa.eu/eurostat)

Unghiuri noi din care privim generația tânără – Generația Z – între progres și polarizare

În ultima perioadă, analize sociologice din SUA, Europa și Asia evidențiază o tendință surprinzătoare: Generația Z nu este o generație unitară, ci o generație fracturată intern, în care valorile de gen s-au îndepărtat radical. Femeile tinere se aliniază tot mai mult cu valorile progresiste – egalitate, libertate de alegere, diversitate, justiție socială. Bărbații tineri, în schimb, se orientează tot mai des spre mesaje conservatoare sau chiar populiste, marcate de idei de forță, autonomie și respingere a „corectitudinii politice”.

Aceste lucruri se reflectă în societate și, în mod evident, afectează piața muncii prin orientarea față de muncă în general, relații și cauze care atrag tinerii și care pot fi un liant sau o sursă de tensiune.

Consecințele sunt vizibile deja: prăbușirea ratelor de căsătorie, scăderea natalității și creșterea izolării tinerilor, mai ales a bărbaților. În Finlanda, de exemplu, 40% dintre bărbații cu educație scăzută nu au copii la 45 de ani, iar tendința e similară în Europa Centrală. Fenomenul nu e doar sociologic, ci și cultural. Idealurile de masculinitate tradițională – autonomie, autosuficiență, control – devin tot mai greu de reconciliat cu noile valori ale empatiei și egalității promovate de femeile din aceeași generație. Lipsa unor modele de masculinitate grijulie și matură îi lasă pe mulți tineri bărbați vulnerabili, predispuși la cinism, izolare sau radicalizare.

Poate că răspunsul la polarizarea generației Z nu e în a alege o tabără, ci în a crea un spațiu comun de dialog, unde ideile să poată fi testate și contestate liber. Poate este un punct de turnură pentru un mediu de afaceri care să educe pentru colaborare și să promoveze valori care să reducă aceste diferențe de valori și segregări sociale care afectează în final bunăstarea tuturor.

Implicații pentru viitor și colaborare între generații

Într-un mediu în care patru generații lucrează cot la cot, colaborarea și înțelegerea reciprocă devin esențiale. Angajatorii trebuie să creeze contexte incluzive, bazate pe comunicare, mentorat și recunoașterea diferențelor de ritm și motivație. Studiile arată că organizațiile care cultivă diversitatea și colaborarea intergenerațională pot crește productivitatea cu peste 50%. Viitorul muncii va fi marcat de echilibru între autonomie și conectare umană – o lume în care generațiile nu concurează, ci se completează.

Ce poate ajuta la transformarea tensiunii în colaborare

• Mentorat reciproc (reverse mentoring): tinerii oferă suport digital și idei noi; seniorii oferă context și înțelepciune organizațională.
• Proiecte intergeneraționale: combinarea echipelor pe criterii mixte (vârstă, experiență, competențe) reduce stereotipurile.
• Leadership adaptiv: liderii Gen X și Y trebuie să treacă de la control la ghidare, de la „executați” la „explorați”.
• Spațiu pentru învățare reciprocă: tinerii nu fug de responsabilitate, dar o vor negociată; seniorii nu resping inovația, dar o vor ancorată.
• Un cadru de discuție deschisă și promovarea unor modele de leadership bazate pe caracter, adevăr, integritate, toleranță, bunăvoință și grijă umană.

Bibliografie

• Pluxee & Ipsos (2024). Workplace for All – Harta motivației intergeneraționale la locul de muncă.
• Eurostat (2023). Statistics on young people neither in employment nor in education or training.
• Monitor Social (2022). Caracteristici ale NEETs în România.
• OECD (2025). Reviews of Labour Market and Social Policies: Romania.
• Rural NEETs in Romania (2009–2019), rnyobservatory.eu.
• Time („The Global Gender Divide We Really Should Be Talking About”) care subliniază legătura între polarizarea de gen şi scăderea natalităţii
• Yale Youth Poll pentru segmentul 18-21 ani care favorizează republicanii (sau dreapta) faţă de 22-29 ani.
• „Is there a growing gender divide among young adults in Europe?” (2025) din European Sociological Review arată că decalajul ideologic între bărbaţi şi femei tineri în Europa (Gen Z/Millennials) este de 6 ori mai mare decât la alte cohorte.