Nuditate Emotionala - articol Publicat pe Markant.ro


Dialoguri cu lideri care inspiră – Madi Rădulescu Întotdeauna, printre profesorii mei din liceu și facultate, am căutat mai degrabă modele în profesori decât în biblioteci asimilate și redate fără cusur. Oameni care vor și care pot să crescă alți oameni, nu...

Dialoguri cu lideri care inspiră – Madi Rădulescu

Întotdeauna, printre profesorii mei din liceu și facultate, am căutat mai degrabă modele în profesori decât în biblioteci asimilate și redate fără cusur. Oameni care vor și care pot să crescă alți oameni, nu cadre didactice care monitorizează teme și capacități de memorare. Am întâlnit puțini în facultate. Probabil că viața are un echilibru ciudat și mi i-a rezervat pe toți în partea mai adultă a existenței mele :)

“ Coachingul este o profesie care trebuie respectată, practicată etic și la standarde ridicate. Ca și trainingul. Ca și consultanța. Ca și cea de profesor, ca orice meserie care modelează mintea și sufletul oamenilor.” scrie Madi Rădulescu, pictând clar, concis și cu tușe groase, pe blogul său – exact cuvintele care-mi bântuiau  creierul de zile bune în încercarea de a da contur viziunii mele.

Remarc mereu, chiar și în scris, felul personal și uman prin care împărtășește nu informații, ci valori trăite, autenticitatea cu care susține evoluția oamenilor în călătoria pe care și-au ales-o ca destinație. 

Madi, îmi place să cred că avem nevoie de modele. Nu pentru că suntem „mai puțin”, ci pentru că avem nevoie de un ecou în alte ființe.  

Tu ai modele sau oameni care te inspiră? Care dintre oamenii pe care i-ai cunoscut te-au marcat profund? 

Mă inspiră Richard Branson. Mi se pare un tip curajos și autentic. L-am văzut la o conferință și s-a comportat exemplar chiar și la întrebările relativ naive pe care le-au pus unii. Dar Branson este departe și deși îl urmăresc frecventând social media, rămâne o figură iconică îndepărtată.  Sunt însă oameni care m-au marcat prin felul în care mi-au modelat parcursul. Unul dintre acești oameni este profesoara mea de matematică din liceu, o persoană extrem de pretențioasă pe care era greu să o mulțumești, însă care avea o căldură și un mod de a pune problema care te ținea constant motivat. Erai atât de mândru să iei o notă mare la mate cum de puține ori mi s-a întâmplat mai târziu în situații mult mai valoroase decât asta.

Madi, un lider autentic și un om care inspiră .

Apoi, am avut în facultate un profesor paraplegic, un geniu, unul care a profesat și a ținut cursuri până la 85 de ani când a murit, căruia am avut șansa să-i fiu și asistent universitar. Era foarte dificil să lucrezi cu el, uneori nu înțelegeai ce dorea, pe măsură ce îmbătrânea devenea mai irascibil, însă care, te sprijinea și te sfătuia în plan personal și profesional cu atâta bunătate încât ne uitam cu toții la el ca la un sfânt. Profesorul Teodorescu a format generații întregi de ingineri petrochimiști și-a fost mentor pentru sute, dacă nu pentru mii de oameni. 

Cred că am fost privilegiată că am putut să învăț și să  profesez în preajma lui.

Am mai avut un profesor care mi-a fost și coleg ulterior, profesorul Alexandru Popovici. Dacă mă întreb cine a fost mentorul meu, probabil că îl voi menționa primul pentru că el, pentru un moment important în viața mea profesională, când am decis să renunț la cariera universitară și să intru în domeniul trainingului și al consultanței, incipient și necunoscut la vremea aceea în 1992-1993, mi-a spus niște cuvinte care m-au marcat: Madi, cine are aripi să zboare, trebuie să zboare. Și am zburat…

Am mai cunoscut în viața mea profesională oameni care m-au inspirat. Câțiva dintre ei, CEO de mari companii, cu multe mii de oameni și multe sute de milioane de euro cifre de afaceri. Sunt oameni atât de modești când stai în preajma lor și cum vorbesc atât de bine cu modestie ceea ce au de spus, încât în mod natural te fac să te simți pus în valoare și devii permeabil la a învăța de la ei. Leadership adevărat.

Vârsta se măsoară în amintiri dragi, nu în ani. Care e o amintire care îți este foarte dragă și cu care te hrănești emoțional?

New York by day

 

Îți voi vorbi despre un moment cu triplă semnificație: în 2002, în iulie am născut-o pe fiica mea. E un eveniment cu care desigur se mândrește orice mamă. Numai că în ziua în care am născut-o ar fi trebuit să fiu în Marea Britanie la ceremonia de acordare a diplomelor de MBA, la Universitatea Warwick. Muncisem din greu ceva mai mult de trei ani pentru acest MBA și era un moment de mare mândrie, însă nu semăna deloc cu emoția pe care o trăiam atunci când aduceam pe lume poate cel mai important lucru din viața mea. Ăla a fost și momentul în care am decis să fondez propria companie, să-mi pot pune planurile profesionale în practică, având libertatea de mișcare, de a beneficia din plin de investiția în studiile mele, de experiența pe care o acumulasem până atunci și de faptul că puteam în acest fel să beneficiez de întreaga flexibilitate pe care mi-o pot acorda pentru familie.

Ei bine, momentul ăsta este hrană pentru suflet.

Dăruieşti mult. Ai ajutat mulți oameni să se dezvolte, sub diverse acoperișuri ale diferitelor școli sau proiecte. Ai multe persoane care te urmează. Care crezi că e motivul pentru care simt să facă acest lucru? 

Cred că mă urmează oameni care doresc să învețe. Am avut întotdeauna o curiozitate aparte, mi-a plăcut să citesc, să structurez, să transpun în practică înțelegerea mea, mi-a plăcut să împărtășesc. Și cred că cel mai mult, pe lângă cele de mai sus, mi-a folosit faptul căviața m-a învățat să îmi dresez bine ego-ul. 

Personal cred că asta inspiră.

Am învățat să vorbesc direct, să-ți dau feedback într-un fel care cred că nu jenează, am învățat în timp să exprim cu claritate valorile mele, ce îmi doresc să fac și ce nu. Cred ca asta inspiră. Sau cel puțin când vorbim de leadership mă străduiesc conștient să practic ceea ce spun. În ăsta cred că stă valoarea relațiilor mele cu oamenii. Și poate că mai este un aspect.  Am învățat în timp, că respectul pentru fiecare ființă umană, pentru munca fiecăruia e ceva ce se molipsește și care mi se întoarce înzecit sub forma unor relații de calitate și a unei noi realități pe care o resimt din partea foarte multor oameni. Oameni cu care lucrez, clienți, concurenți, prieteni sau simple cunoștințe. Sunt un om foarte împlinit din perspectiva asta.

Cum te-ai defini, în câteva cuvinte? Ce ar merita să știm despre tine și nu știm? 

Astăzi? Deschidere, lipsa judecăților de valoare, dorința de cunoaștere perpetuă. Nu sunt vreo  erudită să am nevoie de perpetuă actualizare în ceea ce sunt și ceea ce fac. Mă țin de promisiuni. Sunt punctuală. Urăsc demagogia. Îmi plac oamenii care știu să interacționeze fără a crea tensiuni negative. Îmi place vinul roșu bun, românesc și prăjitura Pavlova sau tortul de bezea. Îmi place să grădinăresc și să călătoresc prin lume cu familia mea.

Care ar fi o decizie curajoasă pe care ai luat-o și pentru care te feliciți cel mai mult? 

O decizie curajoasă a fost aceea de a “curăța” într-un fel mediul meu apropiat de oameni pe care nu-i consider toxici dar care nu adăugă valoare vieții mele. Nu ne putem înconjura numai de oameni valoroși dar îi putem păstra aproape și pune în valoare pe cei pe care-i prețuim cu adevărat. E foarte greu să faci această curățenie. Mi-a trebuit mult curaj, mi-a luat ceva timp dar în acest moment cred că sunt în echilibru la capitolul acesta.

 Reversul medaliei. Există o radieră a timpului și poți șterge cu ea o singură decizie pe care ai luat-o. Care ar fi aceea?

Am decizii care consider că au fost neispirate sau chiar proaste la vremea aceea, dar nu cred că aș șterge ceva cu radiera. Sunt cine sunt astăzi și din cauza acestor decizii.

 

Aspirațiile vibrează uneori pe aceleași coordonate emoționale cu a altor oameni. Care e secretul unei prietenii sau parteneriat care trece granițele timpului și poate ale distanței?

Romanian Executive Summit, în parteneriat cu Rodica Obancea

Am prieteni foarte vechi, din liceu, cu care mă văd rar dar de care m-am despărțit parcă ieri. Îmi plac în general relațiile pe termen lung deși cunosc zeci de oameni noi în fiecare săptămână. Toți prietenii mei sunt valoroși. Și în business procedez la fel, leg parteneriate lungi, ne avantajează cunoașterea și înțelegerea atentă, poți în final și adăuga valoare fiecărui proiect pe care-l facem împreună.

Multe dintre proiectele tale sunt pe tema leadershipului. Romanian Executive Summit a avut ca teme: Lumini și umbre. Anotimpuri ale leadershipului. Povestea leadershipului. 

Care este anotimpul, temperatura, solul și lumina potrivită pentru lideri?

Mă bucur că ai menționat asta. Eu sunt născută la începutul verii și primăvara mă umple întodeauna de energia de care am nevoie în restul anului. La fel am abordat și problematica leadershipului. Din timpul primăverii, al acelui anotimp în care lucrurile se nasc, se creează, dau vigoare, se uită către viitoarele recolte, către viitoarele roade la fel ca un lider care are viziune și care se gândește permanent la viitor. 

Cred că de la viziune și de la întrebarea “de ce, care este scopul?” pornesc toate proiectele mele, mai ales dacă discutăm în mod explicit de leadership. O lumină proaspătă ca primăvara, un aer proaspăt ca de primăvară, de dezvoltare pentru oameni, oportunitățile pe care le aduce toata aceasta înflorire dau valoare leadershipului.

Te conectezi cu oamenii în profunzime și transmiți autenticitate. Este aceasta o amprentă a faptului că îți pasă și lucrul care te-a diferențiat peste ani, într-o piață din ce în ce mai concurențială?

Cum reuşeşti să muți această energie dinăuntrul tău către participanți? 

Mi se oferă deseori acest feedback, faptul că mă conectez foarte bine la oameni. Acum fac conștient lucrul acesta și i-am învățat valoarea, în workshop-uri, în coaching, în orice interacțiune în care aleg să fiu prezentă.

Nu a fost dintodeauna așa. M-a ajutat să-mi antrenez prezența, ascultarea și conectarea, curiozitatea pe care o am și dorința de a identifica corect toate nevoile clienților mei. Accesul s-a transformat în timp și-a devenit conectare, ce facem ajută pe toate planurile, și personal și profesional.

Îți plac mult florile pe care le îngrijești cu atât de mult dragCe altă formă de artă te emoționează cu adevărat?

Îmi place muzica deși nu merg la concerte decât rar. Ascult însă muzică clasică ori de câte ori am nevoie de concentrare sau când liniștea mi se pare prea apăsătoare. Nu am crescut cu asta deși mama era o mare iubitoare de muzică clasică și mă ducea la filarmonică în copilărie. Dar nu e ceva moștenit, educat în adevăratul sens al cuvântului. Apoi, sunt foarte răsfățata de soțul meu care în weekenduri îmi pune muzică, face selecții și ne bucurăm de gusturile noastre comune.

O feerie de oraș. Clarke Quay, Singapore.

 

Călătoriile ce includ marea și familia te reîncarcă și te bucură deopotrivă. Care este locul care te-a impresionat atât de mult încât nu a încăput în poze, dar și-a găsit locul definitiv în inimă?

Am câteva locuri în care m-aș întoarce oricând: New York pentru vibrația sa. Este un loc în care întinerești instant. Așa simt eu.

Apoi îmi place Miami. Urban și plajă amestecat, și tradițional la un loc, culturi amestecate, o mașina decapotabilă, mâncare cubaneză, ideal.

Mai este Roma. De nedescris. Romantic și liniștit. Am fost de curând la Singapore și-am descoperit o feerie de oraș, o cultură delicată, un loc în care m-am simțit absorbită instantaneu.

Ce sfat ai da cuiva la început de drum, de antreprenoriat sau carieră, sfatul acela pe care ți l-ai fi dorit tu să-l  primești, la început de carieră sau de business?

Echipa MMM Consulting

Să nu-și dorească să facă totul singur. Să descopere puterea parteneriatelor și a colaborării, să accepte că nu are întotdeauna dreptate. Pentru restul…sky is the limit, cum se spune.

Pentru inspirație și articole care-ți pot fi de un real folos, dar mai ales pentru un fel de a fi, pe Madi Rădulescu, PCC Executive &Team Coach, Facilitator, o puteți găsi pe blogul său personal. 

Săptămânile viitoare, vei cunoaște prin ochii întrebărilor și mai ales al răspunsurilor, un alt lider, o persoană care inspiră prin ceea ce face și ceea ce este, care este relevantă și semnificativă pentru cei din jurul său.

 

Până atunci, te invit la un zâmbet! 

Plătesc eu :)

Anca.

Vrei să primești informații relevante despre coaching?