Îmi aduc aminte primele sesiuni de coaching și teribila responsabilitate pe care o simțeam de a umple spațiul cu întrebări care, in felul în care percepeam lucrurile în acel moment, erau menite să-l sprijine pe cel din fața mea să găsească cat mai multe răspunsuri. Și poate nu greșeam în totalitate, însă nu descoperisem încă liniștea, spațiul, mirarea și descoperirea pe care ți le pot oferi o tăcere de calitate. O tăcere venită la momentul oportun. O tăcere pe care liderii cu care lucrăm în coaching nu o au la îndemână în viața lor de zi cu zi.
A ști să te oprești, să păstrezi această tăcere, să creezi spațiul acela valoros este o abilitate pe care o poți deprinde destul de greu. În primul rând, trăiești undeva în adâncul minții tale cu teama că nu faci destul. Că nu arăți empatie, că nu ghidezi suficient de îndeaproape, că nu însoțești în reflecție. Este o teamă pe care încep să înveți să o dresezi pe măsură ce deprinzi experiență și pe măsură ce tu însuți experimentezi tăcerea ca un spațiu de regăsire atât de valoros.
Am realizat că pe măsură ce mă antrenez pentru asta tac mai mult și viața de zi cu zi. Și asta desigur, poate fi o veste bună pentru mulți.:) Lăsând însă gluma la o parte, tăcerea este extraordinar de valoroasă și în coachingul de echipă, declanșând energii pe care nu le imaginezi și care conduc ulterior la generarea de soluții într-o atmosferă mult mai constructiva. Am descoperit valoarea tăcerii in discuțiile cu partenerii și desigur în viața personală.
Am redescoperit și reconștientizat de curând valoarea tăcerii, în timp ce mă pregăteam pentru susținerea ultimelor examene în pregătirea mea pentru a deveni PCC. În îndelungi discuții cu mentorul meu, a tot revenit pe agendă subiectul tăcerii. Și am decis să experimentez mai mult, să imi forțezi limitele în această direcție, și să creeze în de adevărată reflecție celor cu care lucrez. Am avut parte de câteva dintre cele mai bune experiențe de coaching pe care le-am trăit, pe care l-am creat alături de clientul meu, și m-am surprins cu puterea tăcerii.
De foarte multe ori mi se-ntâmplă să invit clienții la reflecție, să îi invit să domolească puțin ritmul, să folosească pauza și detașarea pe care le oferă sesiunea de coaching în așa fel încât să se uite la lucruri în ansamblul lor și in perspective care nu sunt întotdeauna evidente. Și avem discuții extraordinare care stimulează, care generează aha-uri, și oamenii pleaca cu planuri frumoase, gata de pus în practică, entuziasmati și plini de energie pozitiva. Și totuși, simți de multe ori, că puteai merge undeva mai adânc, mai îndrăzneț, mai revelator. Și nu iți este clar întodeauna cum ai putea face asta dacă ești 100% autentic față de tine și faci o analiză riguroasă a felului în care ai oferit coaching în acea sesiune. Și dintr-o dată apare… tăcerea. Modul în care total natural, subtil poți crea un spațiu de reflecție mult mai avansat și poți oferi un dar extraordinar celui pe care îl însoțești: posibilitatea de a se gândi în liniște.
Odată ce-am descoperit puterea tăcerii am început să prind curaj. Pentru că doar este vorba de curaj: să fii OK cu ideea că nu ești tu acela care trebuie sa umple spațiul dintre tine și clientul tău ci gândurile lui, simțirile lui, descoperirile lui. Singura ta responsabilitate, este să-i fii alături, deplin autentic și încrezător. A nu fi intrusiv este un mare dar pe care-l poți face clientului tau.
Cum poți folosi tăcerea în coaching?
Conștientizează momentul în care câteva clipe de tăcere vor face mai mult decât o întrebare bună. Experimentează asta în viața de zi cu zi permițându-le mai mult celor din jur să contribuie, așteptând o secundă sau două până când vei da replica, oprindu-te din tentația de a completa propoziția, de a pune o nouă întrebare, de a continua conversația într-un ritm alert.
Dacă într-o sesiune de coaching clientul nu răspunde imediat, s-au arunca precipitat un "nu știu" încercând să scape aparent de un răspuns, testează tăcerea depășind momentul de inconfort pe care l-ai putea avea chiar tu.
Folosește momentul de tăcere pentru a citi printre rânduri: ce simte clientul tău, ce-ar vrea să spună, ce fel de cuvinte folosește, ce fel de feedback ei putea oferi în legătură cu ceea ce observi în aceste momente de tăcere, feedback foarte valoros pentru el pentru că l-ar putea ajuta să vadă cei se întâmplă în alte momente de tăcere din viața lui, cum reacționează, ce este confortabil sau nu și ce ar putea învăța despre el în astfel de momente.
Folosește momentul de tăcere pentru a te înțelege mai bine pe tine însuți. Ce ți se întâmpla ție coach, ce judeci și cum te repliezi, cum revii - prezent - în relația de coaching.
Învață să vezi dinamica în tăcere. Tăcerea poate fi foarte "ocupată", "aglomerată" de gândurile clientului tău. Sau poate fi plină de conștientizare, de realizare. Tăcerea aceasta poate fi un extraordinar dialog interior pe care clientul tău îl are aici, acum iar tu poți fi fericitul martor al transformării sale.